Foarte multi oameni imi tot spun ca a face glume despre religie in stand-up comedy e cea mai mare greseala,  si ca ar trebui sa ma feresc sa imi fac material care sa cuprinda Iisus, Dumnezeu si tot ce tine de sfant si divin. Culmea e ca intr-un fel au dreptate. La spectacole vin tot felul de oameni, unii au simtul umorului foarte dezvoltat insa cand vine vorba de religie toata lumea incremeneste si se uita la tine ca si cum ai fi cel mai mare pacatos in viata. E ok sa injuri folosindu-te de cele sfinte, e ok ca atunci cand faci sex sa strigi “O Doamne, ce bun\buna esti” de cate ori vrei tu, e ok sa porti tricouri cu cate un Iisus care trage cu sete dintr-un joint, e ok sa asculti la maxim noua melodie a lui Salam care tipa in gura mare: “Dumnezeu e smecher mare\ Ca mi-a dat talent, valoare…” , e ok dar… nu e frumos sa glumim despre cele sfinte. E pacat.

Eu nu cred totusi ca Iisus nu avea simtul umorului. Chiar as vrea sa cred ca din cand in cand se mai ducea la Iuda si ii spunea: “Fii atent la asta Iuda…doi  ucenici numarau o cruce…tare nu? E gluma seaca”. Nu vreau sa cred ca era tot timpul posomorat, serios si grav si daca veneai la el si ii spuneai o gluma se uita la tine sfant si nu avea nici o reactie. Nu vreau sa cred ca era un copil singuratic si obsedat de tamplarie ci un copil vesel si sociabil dar care avea totusi niste dubii in ceea ce priveste nasterea lui.

Poate ca va mai dura ceva timp pana vor merge glumele cu religie si lumea v-a accepta ca se poate rade si pe tema asta, sau poate treaba asta nu se va intampla niciodata. Nu se stie. Oricum pana atunci tre sa va spun ca Iisus, cu al sau simt al umorului “supranatural” , si-a facut reclama la berea pe care tocmai a scos-o pe piata. Maine poimaine o sa auzi prin baruri de rokeri :” Un Iisus rece va rog…cat costa? 30 de bani? s-a scumpit al dracu’”.